Total: 210 de inscripții

№	Inscripție
100	Scumpul nostru mîngîiere Ai plecat de pe pămînt, Iar noi plîngem cu durere Lîngă sfîntul tău mormînt.
101	Cînd veți veni la piatra mea Lăsați o lacrimă pe ea, Că și eu am fost om bun Și am vrut să trăiesc mult, mult.
102	Sub această sfîntă cruce În acest tăcut mormînt Doarme ce-am avut mai dulce Și mai scump pe-acest pămînt.
103	Un soț, un tată, un bunel, Un simplu om a fost în viață el. Căldura sufletului tău Ne va încălzi mereu...
104	Lovit crud de-o grea întîmplare Ai dispărut dar n-ai murit Iar noi vărsînd lacrimi amare Vom plînge veșnic la mormînt.
105	Tu, izvor zbuciumat de apă vie, Prea devreme ai plecat în veșnicie, În lacrimi de jăratic ne-ai rămas Speranța noastră ce a ars.
106	Tu te-ai supus destinului cuminte, C-ai fost chemat de bunul Dumnezeu, Iar noi aprindem candela aducerii aminte, Din luminița sufletului tău.
107	În lacrimi de durere ai rămas Speranța noastră ce a ars. Tu sfînt izvor de apă vie, Plecat devreme-n veșnicie.
108	În suflet și în gînd Purtăm durerea ta Și chipul tău iubit Nicicînd nu-l vom uita.
109	Dragă ți-a fost viața, Scumpi ți-am fost și noi, Dar clipa despărțirii N-a vrut să dea înapoi.
110	În lacrimi și durere Alături ești de noi, Căci scurtă ți-a fost viața Trăită printre noi.
111	Mereu te vei afla cu noi, Mereu te vom purta în gînd, A noastre inimi bat spre tine Ne-ai părăsit făr-un cuvînt.
112	Dureroasa e plecarea mea Dar voia Domnului a fost așa, Nu vă plîngeți, sus priviți În nori senini să mă zăriți.
113	Chipul drag și înțelepciunea ta Mereu în suflet vom păstra.
114	Vei rămîne veșnic În inimile noastre.
115	Te iubim, Te pomenim, Îți ducem dorul...
116	Cu lacrimi și profund regret în inimile noastre după dragul nostru...
117	Prea iute, prea de timpuriu, Ai mers pe drumul de tăcere, Pentru cei dragi ești veșnic viu Și inima e plină de durere...
118	Plecat în veșnicie Continui să trăiești În suflet și în cuget În cei ce te iubesc.
119	...Precum lumina vie Din zările albastre Ești vie tu de-a pururi În sufletele noastre.
120	Ai lăsat urme adînci În sufletele noastre.
121	Amintriri frumoase ne-ai lăsat Dar lacrimi multe am vărsat.
122	În inimile și memoria Celor ce te-au cunoscut Ai rămas scump și neuitat...
123	Cu multă dragoste și durere Te vom păstra mereu în inimile noastre.
124	Să te uităm ne este greu Să te întoarcem nu putem...
125	Spre eternă amintire Scumpului nostru Soț, Tată și Bunic. Vei rămîne veșnic În inimile noastre.
126	Plecînd acolo de unde nu se-întorc, Nu ne-ai lăsat decît un mormânt de amintiri Care se lasă înviate doar în acest loc... Și-aici ne-ajuți, obișnuindu-ne...La cimitir...
127	Cînd a fost mai dragă viața Să trăiești pe-acest pămînt Moartea crudă, nemiloasă Te închide în mormînt.
128	Devreme te-ai stins Și-mi pare trist în lume, Printre cei vii și-acum Te căutăm oriunde.
129	Tare am murit cu greu Tot cu voi în gîndul meu, Lui Dumnezeu vă rugați De el să fiți ajutați Pe mine să nu mă uitați, Veniți la mormîntul meu Cînd va fi pe suflet greu.
130	Pe tine, moarte, nu te mai salut, L-ai urmarit, vicleana ca o spână, Dar ai luat ce-ntrânsul este lut, Iar ce e foc ți-a lunecat din mână.
131	Cît de mult de al nostru A plecat cu tine, Cît de mult de al tău A rămas cu noi.
132	De-am fi fost zei, Ți-am fi dat viaţa! Noi nici nu știm, Spre ce meleaguri ai plecat, Vei fi o lacrima ce curge Pe obrazul nostru-ndurerat, Vei fi mereu icoana sfintă De rugaciune și nchinat...
133	Trecător, oprește-ţi pasul Și privește către mine, Căci și eu am fost odată Trup și suflet ca și tine.
134	Nu mă căutaţi aici Ci în inimile voastre.
135	Eşti atît de aproape Și totuşi atît de departe...
136	Ai plecat din casa noastră Fără a spune un cuvînt Ai lăsat durere-n suflet Cît trăim pe-acest pămînt.
137	Respect și profundă recunoștinţă Pentru scumpul nostru ... Te-am iubit și ne lipsești enorm.
138	Prea iute, prea de timpuriu, Ai mers pe drumul de tăcere, Pentru cei dragi ești veșnic viu Iubirea crește din durere.
139	Ai fost precum un soare ce-a apus. … Să fii strălucitor acolo sus !
140	Să te iubim a fost ușor, Să te uităm este imposibil !
141	Curgeți lacrimi, curgeți, curgeți, Doar atît a mai rămas, Jalea și durerea-n suflet Lacrimile pe obraz!
142	Cuvintele nu pot exprima, Iar Timpul nu poate șterge Durerea din sufletele noastre...
143	Nimeni și nimic nu va șterge din sufletele noastre Inegalabila ta atenție, grija, dragoste și bunătate. Sfaturile și îndemnurile tale, Mereu ne vor fi călăuză în viață.
144	Bunul, scumpul și dragul nostru bunel Să te uităm e imposibil!
145	Timpul trece, lăsînd în urma lui un Strigăt de Regret, o Mare Durere și un Gol Imens...
146	Scurtă îmi fu viața pe acest pamînt, Dar acum din ceruri vă veghez zâmbind... Ca un crin de vară frumos înflorit... În puterea vieții, eu v-am părăsit...
147	Odihnește în pace, Comoara familiei noastre!
148	Cea mai mare durere Este a ta tăcere.
149	N-am vrut să pleci De lîngă noi Să pleci în neființă, Am vrea să fiu iar printre noi, Dar nu e cu putința.
150	Te vom păstra în suflet Te vom iubi mereu.
151	Mereu te vom avea alături Mereu te vom purta în gînd.
152	Părinte scump, bunic și soţ iubit, Om bun cu fiecare. Noi nu-ţi găsim asemănare! Ești viu în suflet și în gând Și lacrimi curg pe-al tău mormânt.
153	O viață de om, Trăită cu demnitate. Veșnica amintire.
154	Îți ducem dorul, Vei rămîne veșnic În inimile noastre.
155	Cu dragoste și dor În suflet te purtăm Și amintiri frumoase În inimă păstrăm.
156	Te-ai dus prea repede Pe căile tăcerii Și ne-ai lăsat în suflet Tristețe și durere Nu vom uita că viața toată Ne-ai fost scumpul soț și tată.
157	Sub această piatră sfîntă În acest tăcut pămînt Odihnește scumpul tată Nu te vom uita nicicînd.
158	Scumpul nostru mîngîiere Ai plecat de pe pămînt Noi te plîngem cu durere Te purtăm veșnic în gînd.
159	Venim dar tu nu ne întîlnești acasă Și-un dor greu sufletul ne-apasă Ești viu în suflet și în gînd Și lacrimi curg pe-al tău mormînt.
160	Ai plecat din viața Dar nu din inimile noastre.
161	Devreme te-ai stins Și-i prea trist în lume Printre cei vii și acum Te căutăm oriunde...
162	Fie ca Dumnezeu Să te odihnească în pace.
163	Ca o lumină veșnică arzînd Nemuritor vei fi În suflet și în gînd.
164	Atît de repede-ai plecat Pe cale neîntoarsă Și ai lăsat neprihănit Doar chipul tău pe masă...
165	Degrabă ai plecat Regrete ne-ai lăsat Chiar dacă rar venim Din suflet te iubim.
166	Ești veșnic viu în inimile noastre.
167	Poate așa mi-a fost destinul Mie odihnă, vouă chinul, Mie raiul, cerul sfînt, Vouă lacrimi pe pămînt.
168	Voi nu tînjiți plecarea mea Că nu-s plecat departe, Mai sunt pe-aici pe-alăturea Doar dincolo de moarte.
169	Veșnica amintire.
170	Ne-ai fost prea scump în viață Prin moarte ne-ai lăsat O rană adâncă-n suflet Ce nu-i de vindecat.
171	Te vom purta mereu în gând Și nu te vom uita nicicând.
172	Suflet bun și prețuit Prea repede ne-ai părăsit, Ai fost chemat de Dumnezeu, Dar noi îți ducem dorul tău Și te vom iubi mereu.
300	Scumpa noastră mîngîiere Ai plecat de pe pămînt Iar noi plîngem cu durere Lîngă sfîntul tău mormînt.
301	Cînd veți veni la piatra mea Lăsați o lacrimă pe ea, Că și eu am fost om bun Și am vrut să trăiesc mult, mult.
302	Sub această sfîntă cruce În acest tăcut mormînt Doarme ce-am avut mai dulce Și mai scump pe-acest pămînt.
303	Te iubim, Te pomenim, Îți ducem dorul...
304	În lacrimi de durere ai rămas Speranța noastră ce a ars. Tu sfînt izvor de apă vie, Plecat devreme-n veșnicie.
305	Lovită crud de-o grea întîmplare Ai dispărut dar n-ai murit Iar noi vărsînd lacrimi amare Vom plînge veșnic la mormînt.
306	În lacrimi și durere Alături ești de noi, Căci scurtă ți-a fost viața Trăită printre noi.
307	Dureroasa e plecarea mea Dar voia Domnului a fost așa, Nu vă plîngeți, sus priviți În nori senini să mă zăriți.
308	Plecînd în veșnicie Ai rămas în amintirea noastră Ca o mamă bună și bunică iubită.
309	În suflet și în gînd Purtăm durerea ta Și chipul tău iubit Nicicînd nu-l vom uita.
310	Dragă ți-a fost viața, Scumpi ți-am fost și noi, Dar clipa despărțirii N-a vrut să dea înapoi.
311	Chipul drag și înțelepciunea ta Mereu în suflet vom păstra.
312	Cu multă dragoste și durere Te vom păstra mereu în inimile noastre.
313	Vei rămîne veșnic În inimile noastre.
314	Cu lacrimi și profund regret în inimile noastre după dragă noastră...
315	Mama, chip blînd și drag, Care ne-ai părăsit, Te plîng întotdeauna, Acei ce te-au iubit...
316	...Precum lumina vie Din zările albastre Ești vie tu de-a pururi În sufletele noastre.
317	Sub această cruce grea Doarme scumpa mama mea.
318	Plecată-n veșnicie Continui să trăiești În suflet și în cuget În cei ce te iubesc.
319	Să te uităm ne este greu Să te întoarcem nu putem...
320	Tu, izvor zbuciumat de apă vie, Prea devreme ai plecat în veșnicie, În lacrimi de jăratic ne-ai rămas Speranța noastră ce a ars.
321	Cînd a fost mai dragă viața Să trăiești pe-acest pămînt Moartea crudă, nemiloasă Te închide în mormînt.
322	Scurtă ți-a fost viața pe acest pămînt, Trei crini în floare au rămas plîngînd, Să te uităm ne este greu Să te întoarcem nu putem.
323	În inimile și memoria Celor ce te-au cunoscut Ai rămas scumpă și neuitată...
324	Ai lăsat urme adînci În sufletele noastre.
325	Devreme te-ai stins Și-mi pare trist în lume, Printre cei vii și-acum Te căutăm oriunde.
326	Amintriri frumoase ne-ai lăsat Dar lacrimi multe am vărsat.
327	Plecînd acolo de unde nu se-întorc, Nu ne-ai lăsat decît un mormânt de amintiri Care se lasă înviate doar în acest loc... Și-aici ne-ajuți, obișnuindu-ne...La cimitir...
328	Mereu te vei afla cu noi, Mereu te vom purta în gînd. A noastre inimi bat spre tine Ne-ai părăsit făr-un cuvînt.
329	Aș fi vrut să mai trăiesc Și să mai îmbătrînesc Cu copii, nepoți și soț. Soarta așa mi-a fost lăsată Să nu fim mult laolaltă.
331	Dormi în pace, Dragă mamă, C-ai trăit cam zbuciumat, Și puţin în a ta soartă, Pe pămînt ţi-a sămanat.
332	În memorie vei fi Și mereu te vom iubi.
333	Tare am murit cu greu Tot cu voi în gîndul meu, Lui Dumnezeu vă rugați De el să fiți ajutați Pe mine să nu mă uitați, Veniți la mormîntul meu Cînd va fi pe suflet greu.
334	Cît de mult de al nostru A plecat cu tine, Cît de mult de al tău A rămas cu noi.
335	Pe tine, moarte, nu te mai salut, L-ai urmarit, vicleana ca o spână, Dar ai luat ce-ntrânsul este lut, Iar ce e foc ți-a lunecat din mână.
336	Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zarit, Azi o vedem, și nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă, Lumina stinsului amor Ne urmarește încă.
337	De-am fi fost zei, Ți-am fi dat viaţa! Noi nici nu știm, Spre ce meleaguri ai plecat, Vei fi o lacrima ce curge Pe obrazul nostru-ndurerat, Vei fi mereu icoana sfintă De rugaciune și nchinat...
338	Trecător, oprește-ţi pasul Și privește către mine, Căci și eu am fost odată Trup și suflet ca și tine.
339	Nu mă căutaţi aici Ci în inimile voastre.
340	Eşti atît de aproape Și totuşi atît de departe...
341	Ai plecat din casa noastră Fără a spune un cuvînt Ai lăsat durere-n suflet Cît trăim pe-acest pămînt.
342	Respect și profundă recunoștinţă Pentru scumpa noastră ... Te-am iubit și ne lipsești enorm.
343	Prea iute, prea de timpuriu Ai mers pe drumul de tăcere Pentru cei dragi ești veșnic viu Iubirea crește din durere.
344	Ai fost precum un soare ce-a apus. … Să fii strălucitor acolo sus !
345	Să te iubim a fost ușor, Să te uităm este imposibil !
346	De cîte ori venim În casa ta de piatră Tu nu ne ieși măicuță-n prag ca altă dată.
347	Curgeți lacrimi, curgeți, curgeți, Doar atît a mai rămas, Jalea și durerea-n suflet Lacrimile pe obraz!
348	Dormi în pace, Dragă Mamă, Al nostru dor îți dăruim Și pentru tot îți mulțumim!
349	Cuvintele nu pot exprima, Iar Timpul nu poate șterge Durerea din sufletele noastre...
350	Nimeni și nimic nu va șterge din sufletele noastre Inegalabila ta atenție, grija, dragoste și bunătate. Sfaturile și îndemnurile tale, Mereu ne vor fi călăuză în viață.
351	Scumpa și blînda noastră bunică, Ai fost mîngîerea noastră, Pe veci ramâi în inimile noastre!!!
352	Timpul trece, lăsînd în urma lui un Strigăt de Regret, o Mare Durere și un Gol Imens...
353	Scurtă îmi fu viața pe acest pamînt, Dar acum din ceruri vă veghez zâmbind... Ca un crin de vară frumos înflorit... În puterea vieții, eu v-am părăsit...
354	Odihnește în pace, Comoara familiei noastre!
355	Cea mai mare durere Este a ta tăcere.
356	O mama, dulce mama Atunci cînd ai plecat Durere și tristețe În suflet ne-ai lăsat.
357	N-am vrut să pleci De lîngă noi Să pleci în neființă, Am vrea să fiu iar printre noi, Dar nu e cu putința.
358	Te vom păstra în suflet Te vom iubi mereu.
359	Mereu te vom avea alături Mereu te vom purta în gînd.
360	Te-ai stins frumoasă floare În plină tinerețe Lăsînd în inimile noastre Durere, lacrimi și tristețe.
361	O viață de om, Trăită cu demnitate. Veșnica amintire.
362	În semn de omagiu Și înveșnicirea memoriei. Din partea ...
363	Îți ducem dorul, Vei rămîne veșnic În inimile noastre.
364	Cu dragoste și dor În suflet te purtăm Și amintiri frumoase În inimă păstrăm.
365	Te-ai dus prea repede Pe căile tăcerii Și ne-ai lăsat în suflet Tristețe și durere.
366	Scumpa noastră mîngîiere Ai plecat de pe pămînt Noi te plîngem cu durere Te purtăm veșnic în gînd.
367	Venim dar tu nu ne întîlnești acasă Și-un dor greu sufletul ne-apasă Ești viu în suflet și în gînd Și lacrimi curg pe-al tău mormînt.
368	Ai plecat din viața Dar nu din inimile noastre.
369	Sub această piatră sfîntă În acest tăcut mormînt Odihnește scumpa Mamă Ce mi-a dat viața pe pămînt.
370	Devreme te-ai stins Și-i prea trist în lume Printre cei vii și acum Te căutăm oriunde...
371	Fie ca Dumnezeu Să te odihnească în pace.
372	Ca o lumină veșnică arzînd Nemuritor vei fi În suflet și în gînd.
373	Ne-ai fost prea scump în viață Prin moarte ne-ai lăsat O rană adâncă-n suflet Ce nu-i de vindecat.
374	Atît de repede-ai plecat Pe cale neîntoarsă Și ai lăsat neprihănit Doar chipul tău pe masă...
375	Degrabă ai plecat Regrete ne-ai lăsat Chiar dacă rar venim Din suflet te iubim.
376	Ești veșnic vie în inimile noastre.
377	Poate așa mi-a fost destinul Mie odihnă, vouă chinul, Mie raiul, cerul sfînt, Vouă lacrimi pe pămînt.
378	Voi nu tînjiți plecarea mea Că nu-s plecat departe, Mai sunt pe-aici pe-alăturea Doar dincolo de moarte.
379	Veșnica amintire.
380	Te vom purta mereu în gând Și nu te vom uita nicicând.
381	Suflet bun și prețuit Prea repede ne-ai părăsit, Ai fost chemat de Dumnezeu, Dar noi îți ducem dorul tău Și te vom iubi mereu.
500	Sub această piatră rece În acest tăcut mormînt Zace-n inimile noastre Tot ce am avut mai scump.
501	Binecuvîntați părinții Chiar și atunci cînd nu mai sînt Cu iubire și cu lacrimi Nu uitați al lor mormînt...
502	Vă iubim, Vă pomenim, Vă ducem dorul...
503	Amintiri frumoase ne-ați lăsat Dar lacrimi multe am vărsat.
504	A devenit pustiu în lume fără voi... Odihniți-vă în pace.
505	E pămîntul tot mai greu, Despărțirea-i tot mai grea... Sărut mîna, tatăl meu, Sărut mîna, mama mea.
506	Ați fost pentru noi speranța cea vie, Iar noi pentru voi izvor de mîndrie Și cum să nu plîngem pe aripi de vînt, Cînd astăzi sînteți un pumn de pămînt.
507	În memorie veți fi Și mereu vă vom iubi.
508	Ați lăsat urme adînci În sufletele noastre.
509	Să vă uităm ne este greu Să vă întoarcem nu putem...
510	Cît de mult de al nostru A plecat cu voi, Cît de mult de al vostru A rămas cu noi.
511	Veți rămîne veșnic În inimile noastre.
512	Cu multă dragoste și durere Vă vom păstra mereu în inimile noastre.
513	Sub această piatră rece, Sub acest tăcut mormînt Zace ce-am avut mai sfînt Și mai scump pe-acest pămînt.
514	Ați fost totul pentru noi, Doamne făi nemuritori Pe părinții care mor.
515	Cu lacrimi și profund regret de la...
516	De-am fi fost zei, V-am fi dat viaţa! Noi nici nu știm, Spre ce meleaguri ați plecat, Veți fi o lacrima ce curge Pe obrazul nostru-ndurerat, Veți fi mereu icoana sfintă De rugaciune și nchinat...
517	Nu ne căutaţi aici Ci în inimile voastre.
518	Sînteți atît de aproape Și totuşi atît de departe...
519	Ați plecat din casa noastră Fără a spune un cuvînt Ați lăsat durere-n suflet Cît trăim pe-acest pămînt.
520	Respect și profundă recunoștinţă Pentru scumpii noștri ... V-am iubit și ne lipsiți enorm.
521	Să vă iubim a fost ușor, Să vă uităm este imposibil !
522	Cuvintele nu pot exprima, Iar Timpul nu poate șterge Durerea din sufletele noastre...
523	Cât noi suntem, veți fi cu noi Când vom pleca, vom fi cu voi.
524	Odihniți în pace, Comoara familiei noastre!
525	Sub o lespede de piatră Doarme o mamă și un tată, Dar părinții mei nu mor, Ei trăiesc prin copiii lor.
526	V-ați dus prea repede Pe căile tăcerii Și ne-ați lăsat în suflet Tristețe și durere.
527	Cu dragoste și dor În suflet vă purtăm Și amintiri frumoase În inimă păstrăm.
528	Ați plecat din viața Dar nu din inimile noastre.
529	Fie ca Dumnezeu Să vă odihnească în pace.
530	Ca o lumină veșnică arzînd Nemuritor veți fi În suflet și în gînd.
531	Cu sfințenie vă vom păstra amintirea, dragi părinți.
532	Plecînd în veșnicie Ați rămas în inimile noastre Ca părinți buni și bunei iubiți.
533	Doamne, fă-i nemuritori Pe părinții care mor.
534	Veți fi mereu în inima noastră...
535	Veșnica amintire.
536	Ne-ați fost prea scumpi în viață Prin moarte ne-ați lăsat O rană adâncă-n suflet Ce nu-i de vindecat.
537	Sub această piatră rece În acest tăcut pământ Scumpa mama odihnește Lângă tata în mormânt.
700	S-a rupt un tînăr trandafir Plin de speranță și iubire, Lăsînd în viață doar un fir Plin de tristețe și durere.
701	Un suflet pur nevinovat Un chip ce-i de nerepetat De stins văpaia inimii e greu Rămîi lumina ochilor mereu.
702	Ne-ai fost un înger pe pămînt Înger ne vei fi și-n ceruri.
703	O lacrimă cazut pe lumînare Și îngerul a adormit Un vis ca un boboc de floare Rămas în veci neînflorit.
704	Dureroasa e plecarea mea Dar voia Domnului a fost așa, Nu vă plîngeți, sus priviți În nori senini să mă zăriți.
705	Surîsul ei sfielnic Și ochii ei cuminți Sunt duse fără urme De pe acest pămînt. Sa stins, dar va rămîne Veșnic în inimile celor dragi.
706	În lacrimi și durere Alături ești de noi, Căci scurtă ți-a fost viața Trăită printre noi.
707	Ai fost o floare, Ai fost un crin Ai fost mirosul de salcîm Ai fost mîndria tuturor Și dragostea părinților.. În inimă toți te vom avea Și nimeni nu te va uita !!! Că-ci sufletul îți era curat Și de toți adorat...
708	Ai fost în lume o lumină Speranţă vie, ajutor Te-ai stins făr-a purta vreo vină Lăsîndu-ne cu amar şi dor. Răniţi în suflet, dragă fată, Te plîngem jalnic, ne-ncetat, Îndureraţi mama şi tata Şi astă lume ce-ai lăsat.
709	Scurtă ți-a fost viața pe acest pămînt, Trei crini în floare au rămas plîngînd, Să te uităm ne este greu Să te întoarcem nu putem.
710	Pe pămînt ați fost doi dulci copilași Apoi cerul sa-mbogațit cu doi ingerași. Nu v-am uitat, nu vom uita-n vecie, Vă căutăm printre stele în nopțile senine. Ați lăsat in inimele noastre lacrimi și durere, Știm de sus voi ne păziți și ne dați putere.
711	Curgeți lacrimi, curgeți, curgeți, Doar atît a mai rămas, Jalea și durerea-n suflet Lacrimile pe obraz!
712	Cuvintele nu pot exprima, Iar Timpul nu poate șterge Durerea din sufletele noastre...
713	Timpul trece, lăsînd in urma lui un Strigăt de Regret, o Mare Durere și un Gol Imens...
714	Scurtă îmi fu viața pe acest pamînt, Dar acum din ceruri vă veghez zâmbind... Ca un crin de vară frumos înflorit... În puterea vieții, eu v-am părăsit...
715	În floarea tinereții, Cu visul înăripat, Tu Doamne Cel Puternic, La tine m-ai chemat.
716	Nimic n-ai știut mamă Atunci cînd m-ai legănat Cît timp voi fi copilul Și cum voi fi îngropat.
717	Ne-ai fost în viață o avere O dragoste, un legămînt. Acuma lacrimi de durere Ne cad peste-al tău mormînt.