Total: 81 de inscripții

№	Inscripție
300	Scumpa noastră mîngîiere Ai plecat de pe pămînt Iar noi plîngem cu durere Lîngă sfîntul tău mormînt.
301	Cînd veți veni la piatra mea Lăsați o lacrimă pe ea, Că și eu am fost om bun Și am vrut să trăiesc mult, mult.
302	Sub această sfîntă cruce În acest tăcut mormînt Doarme ce-am avut mai dulce Și mai scump pe-acest pămînt.
303	Te iubim, Te pomenim, Îți ducem dorul...
304	În lacrimi de durere ai rămas Speranța noastră ce a ars. Tu sfînt izvor de apă vie, Plecat devreme-n veșnicie.
305	Lovită crud de-o grea întîmplare Ai dispărut dar n-ai murit Iar noi vărsînd lacrimi amare Vom plînge veșnic la mormînt.
306	În lacrimi și durere Alături ești de noi, Căci scurtă ți-a fost viața Trăită printre noi.
307	Dureroasa e plecarea mea Dar voia Domnului a fost așa, Nu vă plîngeți, sus priviți În nori senini să mă zăriți.
308	Plecînd în veșnicie Ai rămas în amintirea noastră Ca o mamă bună și bunică iubită.
309	În suflet și în gînd Purtăm durerea ta Și chipul tău iubit Nicicînd nu-l vom uita.
310	Dragă ți-a fost viața, Scumpi ți-am fost și noi, Dar clipa despărțirii N-a vrut să dea înapoi.
311	Chipul drag și înțelepciunea ta Mereu în suflet vom păstra.
312	Cu multă dragoste și durere Te vom păstra mereu în inimile noastre.
313	Vei rămîne veșnic În inimile noastre.
314	Cu lacrimi și profund regret în inimile noastre după dragă noastră...
315	Mama, chip blînd și drag, Care ne-ai părăsit, Te plîng întotdeauna, Acei ce te-au iubit...
316	...Precum lumina vie Din zările albastre Ești vie tu de-a pururi În sufletele noastre.
317	Sub această cruce grea Doarme scumpa mama mea.
318	Plecată-n veșnicie Continui să trăiești În suflet și în cuget În cei ce te iubesc.
319	Să te uităm ne este greu Să te întoarcem nu putem...
320	Tu, izvor zbuciumat de apă vie, Prea devreme ai plecat în veșnicie, În lacrimi de jăratic ne-ai rămas Speranța noastră ce a ars.
321	Cînd a fost mai dragă viața Să trăiești pe-acest pămînt Moartea crudă, nemiloasă Te închide în mormînt.
322	Scurtă ți-a fost viața pe acest pămînt, Trei crini în floare au rămas plîngînd, Să te uităm ne este greu Să te întoarcem nu putem.
323	În inimile și memoria Celor ce te-au cunoscut Ai rămas scumpă și neuitată...
324	Ai lăsat urme adînci În sufletele noastre.
325	Devreme te-ai stins Și-mi pare trist în lume, Printre cei vii și-acum Te căutăm oriunde.
326	Amintriri frumoase ne-ai lăsat Dar lacrimi multe am vărsat.
327	Plecînd acolo de unde nu se-întorc, Nu ne-ai lăsat decît un mormânt de amintiri Care se lasă înviate doar în acest loc... Și-aici ne-ajuți, obișnuindu-ne...La cimitir...
328	Mereu te vei afla cu noi, Mereu te vom purta în gînd. A noastre inimi bat spre tine Ne-ai părăsit făr-un cuvînt.
329	Aș fi vrut să mai trăiesc Și să mai îmbătrînesc Cu copii, nepoți și soț. Soarta așa mi-a fost lăsată Să nu fim mult laolaltă.
331	Dormi în pace, Dragă mamă, C-ai trăit cam zbuciumat, Și puţin în a ta soartă, Pe pămînt ţi-a sămanat.
332	În memorie vei fi Și mereu te vom iubi.
333	Tare am murit cu greu Tot cu voi în gîndul meu, Lui Dumnezeu vă rugați De el să fiți ajutați Pe mine să nu mă uitați, Veniți la mormîntul meu Cînd va fi pe suflet greu.
334	Cît de mult de al nostru A plecat cu tine, Cît de mult de al tău A rămas cu noi.
335	Pe tine, moarte, nu te mai salut, L-ai urmarit, vicleana ca o spână, Dar ai luat ce-ntrânsul este lut, Iar ce e foc ți-a lunecat din mână.
336	Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zarit, Azi o vedem, și nu e. Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă, Lumina stinsului amor Ne urmarește încă.
337	De-am fi fost zei, Ți-am fi dat viaţa! Noi nici nu știm, Spre ce meleaguri ai plecat, Vei fi o lacrima ce curge Pe obrazul nostru-ndurerat, Vei fi mereu icoana sfintă De rugaciune și nchinat...
338	Trecător, oprește-ţi pasul Și privește către mine, Căci și eu am fost odată Trup și suflet ca și tine.
339	Nu mă căutaţi aici Ci în inimile voastre.
340	Eşti atît de aproape Și totuşi atît de departe...
341	Ai plecat din casa noastră Fără a spune un cuvînt Ai lăsat durere-n suflet Cît trăim pe-acest pămînt.
342	Respect și profundă recunoștinţă Pentru scumpa noastră ... Te-am iubit și ne lipsești enorm.
343	Prea iute, prea de timpuriu Ai mers pe drumul de tăcere Pentru cei dragi ești veșnic viu Iubirea crește din durere.
344	Ai fost precum un soare ce-a apus. … Să fii strălucitor acolo sus !
345	Să te iubim a fost ușor, Să te uităm este imposibil !
346	De cîte ori venim În casa ta de piatră Tu nu ne ieși măicuță-n prag ca altă dată.
347	Curgeți lacrimi, curgeți, curgeți, Doar atît a mai rămas, Jalea și durerea-n suflet Lacrimile pe obraz!
348	Dormi în pace, Dragă Mamă, Al nostru dor îți dăruim Și pentru tot îți mulțumim!
349	Cuvintele nu pot exprima, Iar Timpul nu poate șterge Durerea din sufletele noastre...
350	Nimeni și nimic nu va șterge din sufletele noastre Inegalabila ta atenție, grija, dragoste și bunătate. Sfaturile și îndemnurile tale, Mereu ne vor fi călăuză în viață.
351	Scumpa și blînda noastră bunică, Ai fost mîngîerea noastră, Pe veci ramâi în inimile noastre!!!
352	Timpul trece, lăsînd în urma lui un Strigăt de Regret, o Mare Durere și un Gol Imens...
353	Scurtă îmi fu viața pe acest pamînt, Dar acum din ceruri vă veghez zâmbind... Ca un crin de vară frumos înflorit... În puterea vieții, eu v-am părăsit...
354	Odihnește în pace, Comoara familiei noastre!
355	Cea mai mare durere Este a ta tăcere.
356	O mama, dulce mama Atunci cînd ai plecat Durere și tristețe În suflet ne-ai lăsat.
357	N-am vrut să pleci De lîngă noi Să pleci în neființă, Am vrea să fiu iar printre noi, Dar nu e cu putința.
358	Te vom păstra în suflet Te vom iubi mereu.
359	Mereu te vom avea alături Mereu te vom purta în gînd.
360	Te-ai stins frumoasă floare În plină tinerețe Lăsînd în inimile noastre Durere, lacrimi și tristețe.
361	O viață de om, Trăită cu demnitate. Veșnica amintire.
362	În semn de omagiu Și înveșnicirea memoriei. Din partea ...
363	Îți ducem dorul, Vei rămîne veșnic În inimile noastre.
364	Cu dragoste și dor În suflet te purtăm Și amintiri frumoase În inimă păstrăm.
365	Te-ai dus prea repede Pe căile tăcerii Și ne-ai lăsat în suflet Tristețe și durere.
366	Scumpa noastră mîngîiere Ai plecat de pe pămînt Noi te plîngem cu durere Te purtăm veșnic în gînd.
367	Venim dar tu nu ne întîlnești acasă Și-un dor greu sufletul ne-apasă Ești viu în suflet și în gînd Și lacrimi curg pe-al tău mormînt.
368	Ai plecat din viața Dar nu din inimile noastre.
369	Sub această piatră sfîntă În acest tăcut mormînt Odihnește scumpa Mamă Ce mi-a dat viața pe pămînt.
370	Devreme te-ai stins Și-i prea trist în lume Printre cei vii și acum Te căutăm oriunde...
371	Fie ca Dumnezeu Să te odihnească în pace.
372	Ca o lumină veșnică arzînd Nemuritor vei fi În suflet și în gînd.
373	Ne-ai fost prea scump în viață Prin moarte ne-ai lăsat O rană adâncă-n suflet Ce nu-i de vindecat.
374	Atît de repede-ai plecat Pe cale neîntoarsă Și ai lăsat neprihănit Doar chipul tău pe masă...
375	Degrabă ai plecat Regrete ne-ai lăsat Chiar dacă rar venim Din suflet te iubim.
376	Ești veșnic vie în inimile noastre.
377	Poate așa mi-a fost destinul Mie odihnă, vouă chinul, Mie raiul, cerul sfînt, Vouă lacrimi pe pămînt.
378	Voi nu tînjiți plecarea mea Că nu-s plecat departe, Mai sunt pe-aici pe-alăturea Doar dincolo de moarte.
379	Veșnica amintire.
380	Te vom purta mereu în gând Și nu te vom uita nicicând.
381	Suflet bun și prețuit Prea repede ne-ai părăsit, Ai fost chemat de Dumnezeu, Dar noi îți ducem dorul tău Și te vom iubi mereu.