| 500 |
Sub această piatră rece
În acest tăcut mormînt
Zace-n inimile noastre
Tot ce am avut mai scump. |
|
| 501 |
Binecuvîntați părinții
Chiar și atunci cînd nu mai sînt
Cu iubire și cu lacrimi
Nu uitați al lor mormînt... |
|
| 502 |
Vă iubim,
Vă pomenim,
Vă ducem dorul... |
|
| 503 |
Amintiri frumoase ne-ați lăsat
Dar lacrimi multe am vărsat. |
|
| 504 |
A devenit pustiu în lume fără voi...
Odihniți-vă în pace. |
|
| 505 |
E pămîntul tot mai greu,
Despărțirea-i tot mai grea...
Sărut mîna, tatăl meu,
Sărut mîna, mama mea. |
|
| 506 |
Ați fost pentru noi speranța cea vie,
Iar noi pentru voi izvor de mîndrie
Și cum să nu plîngem pe aripi de vînt,
Cînd astăzi sînteți un pumn de pămînt. |
|
| 507 |
În memorie veți fi
Și mereu vă vom iubi. |
|
| 508 |
Ați lăsat urme adînci
În sufletele noastre. |
|
| 509 |
Să vă uităm ne este greu
Să vă întoarcem nu putem... |
|
| 510 |
Cît de mult de al nostru
A plecat cu voi,
Cît de mult de al vostru
A rămas cu noi. |
|
| 511 |
Veți rămîne veșnic
În inimile noastre. |
|
| 512 |
Cu multă dragoste și durere
Vă vom păstra mereu în inimile noastre. |
|
| 513 |
Sub această piatră rece,
Sub acest tăcut mormînt
Zace ce-am avut mai sfînt
Și mai scump pe-acest pămînt. |
|
| 514 |
Ați fost totul pentru noi,
Doamne făi nemuritori
Pe părinții care mor. |
|
| 515 |
Cu lacrimi și profund regret
de la... |
|
| 516 |
De-am fi fost zei,
V-am fi dat viaţa!
Noi nici nu știm,
Spre ce meleaguri ați plecat,
Veți fi o lacrima ce curge
Pe obrazul nostru-ndurerat,
Veți fi mereu icoana sfintă
De rugaciune și nchinat... |
|
| 517 |
Nu ne căutaţi aici
Ci în inimile voastre. |
|
| 518 |
Sînteți atît de aproape
Și totuşi atît de departe... |
|
| 519 |
Ați plecat din casa noastră
Fără a spune un cuvînt
Ați lăsat durere-n suflet
Cît trăim pe-acest pămînt. |
|
| 520 |
Respect și profundă recunoștinţă
Pentru scumpii noștri ...
V-am iubit și ne lipsiți enorm. |
|
| 521 |
Să vă iubim a fost ușor,
Să vă uităm este imposibil ! |
|
| 522 |
Cuvintele nu pot exprima,
Iar Timpul nu poate șterge
Durerea din sufletele noastre... |
|
| 523 |
Cât noi suntem, veți fi cu noi
Când vom pleca, vom fi cu voi.
|
|
| 524 |
Odihniți în pace,
Comoara familiei noastre!
|
|
| 525 |
Sub o lespede de piatră
Doarme o mamă și un tată,
Dar părinții mei nu mor,
Ei trăiesc prin copiii lor. |
|
| 526 |
V-ați dus prea repede
Pe căile tăcerii
Și ne-ați lăsat în suflet
Tristețe și durere. |
|
| 527 |
Cu dragoste și dor
În suflet vă purtăm
Și amintiri frumoase
În inimă păstrăm. |
|
| 528 |
Ați plecat din viața
Dar nu din inimile noastre. |
|
| 529 |
Fie ca Dumnezeu
Să vă odihnească în pace. |
|
| 530 |
Ca o lumină veșnică arzînd
Nemuritor veți fi
În suflet și în gînd. |
|
| 531 |
Cu sfințenie vă vom păstra amintirea, dragi părinți. |
|
| 532 |
Plecînd în veșnicie
Ați rămas în inimile noastre
Ca părinți buni și bunei iubiți. |
|
| 533 |
Doamne, fă-i nemuritori
Pe părinții care mor. |
|
| 534 |
Veți fi mereu în inima noastră... |
|
| 535 |
Veșnica amintire. |
|
| 536 |
Ne-ați fost prea scumpi în viață
Prin moarte ne-ați lăsat
O rană adâncă-n suflet
Ce nu-i de vindecat. |
|
| 537 |
Sub această piatră rece
În acest tăcut pământ
Scumpa mama odihnește
Lângă tata în mormânt.
|
|